Evoluția sistemelor de inteligență artificială deschide o dezbatere juridică amplă privind posibilitatea ca acestea să primească drepturi sau un statut special în viitor. Întrebarea este analizată într-un articol publicat pe JURIDICE.ro de profesorul universitar doctor Mircea Duțu, director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, informează Adevărul.
În prezent, sistemele de inteligență artificială nu au personalitate juridică și nici drepturi proprii. Atunci când se produc prejudicii, responsabilitatea revine persoanelor sau companiilor implicate în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei. Reglementările europene actuale urmăresc protejarea drepturilor fundamentale ale oamenilor, fără a transforma mașinile în titulari de drepturi.
Discuțiile juridice iau în calcul mai multe variante pentru viitor, de la recunoașterea unei forme de personalitate juridică pentru anumite sisteme autonome, până la crearea unui statut special care să țină cont de particularitățile tehnologiei, fără a o echivala cu omul.
Dezbaterea atinge și aspectul suferinței și al comparației cu animalele. Specialiștii subliniază că abilitatea unui chatbot de a simula emoții sau de a vorbi despre tristețe nu reprezintă o dovadă a conștiinței sau a unei experiențe reale. Profesorul Mircea Duțu propune, ca posibilă soluție intermediară, un statut de „bunuri comune” cu caracter special, însoțit de reguli stricte privind controlul uman.
