România ocupă ultimele poziții în Uniunea Europeană la capitolul competențe digitale, iar rata de integrare a inteligenței artificiale în rândul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), precum și în administrația publică, nu depășește 10%, informează Adevărul.
Invitată în cadrul emisiunii „Next Economia Viitorului”, antreprenoarea în robotică și inteligență artificială Ana-Maria Stancu a explicat că, dincolo de eforturile timide de digitalizare, este nevoie acută de educație privind utilizarea corectă a instrumentelor digitale și riscurile asociate acestora. Specialista a atras atenția că introducerea datelor personale, confidențiale sau sub incidența GDPR în soluții comerciale precum ChatGPT, Gemini sau Claude poate genera vulnerabilități majore în instituții.
În ceea ce privește costurile reale ale implementării tehnologiei în afaceri, acestea variază considerabil. În timp ce un cont Enterprise destinat documentelor se situează în jur de 200 de dolari pentru mai multe conturi, crearea unor agenți autonomi capabili să proceseze documente poate genera costuri ridicate, de aproximativ 1.500 de dolari, influențate de volumul de tokeni consumați. Ana-Maria Stancu a adăugat că numeroase companii din Statele Unite care au adoptat o politică agresivă de tip „AI first” au fost nevoite să reangajeze personal, constatând că procesarea automată poate deveni mai costisitoare decât munca umană și nu acoperă toate sarcinile necesare.
