Tranzacțiile cu unități rezidențiale au scăzut în trimestrul al III-lea din 2026 cu aproximativ 35% în București–Ilfov și cu 32% la nivel național față de aceeași perioadă din 2025, conform calculelor SVN pe baza datelor ANCPI, preluate de Ziarul Financiar. Cumulat, în primele nouă luni ale anului, scăderea a fost de aproximativ 14% în București–Ilfov și de 17% la nivel național.
Luna iulie a fost afectată de indisponibilitatea sistemelor ANCPI, care a perturbat încheierea tranzacțiilor. În august au început să fie recuperate o parte dintre operațiunile amânate, iar septembrie a adus semne de îmbunătățire, potrivit lui Alexandru Pricop, managing partner la SVN România Residentialist. Revenirea nu a compensat însă scăderea acumulată în trimestru. Consultantul pune evoluția pieței în legătură cu incertitudinea fiscală și politică, precum și cu tensiunile internaționale.
Creșterea prețurilor, cu un preț mediu de aproximativ 2.300 de euro pe metru pătrat în București, s-a reflectat în deteriorarea accesibilității locuințelor. Potrivit indicelui SVN, în iulie 2026 erau necesari 8,8 ani de salarii pentru cumpărarea unui apartament cu două camere de 50 de metri pătrați utili în Capitală, comparativ cu șapte ani în ianuarie 2025.
În ciuda scăderii numărului de achiziții, o corecție generalizată a prețurilor nu se conturează. Costurile terenurilor, construcției și forței de muncă limitează posibilitatea unor reduceri, iar proiectele bine amplasate din zone centrale și semicentrale continuă să găsească cumpărători. Unii dezvoltatori oferă bucătării mobilate și utilate sau discounturi pentru încheierea rapidă a achiziției, în timp ce cumpărătorii și investitorii își îndreaptă tot mai mult atenția către proprietăți finalizate și revânzări.
