Halloweenul, marcat anual pe 31 octombrie, reunește practici care combină vechi tradiții europene și influențe nord-americane. Evenimentul a depășit spațiul său cultural de origine, fiind adaptat la obiceiurile locale și la tendințele contemporane, informează Digi24.
Rădăcinile sărbătorii se trag din „Samhain”, un festival celtică prin care se marca finalul recoltelor și debutul iernii. În credințele populare, în această perioadă granița dintre lumea viilor și cea a spiritelor devenea mai subțire. Odată cu expansiunea creștinismului, aceste practici s-au împletit cu celebrarea Zilei Tuturor Sfinților de pe 1 noiembrie, de unde provine și denumirea de „All Hallows’ Eve” sau Halloween.
Obiceiul sculptării dovlecilor este legat de legenda lui Stingy Jack, un personaj condamnat să rătăcească pe pământ cu un tăciune aprins într-o gulie scobită. În America de Nord, tradiția s-a mutat pe dovlecii actuali, cunoscuți ca „Jack-o’-Lantern”. De asemenea, culorile specifice sunt portocaliul, care amintește de recolte, și negrul, asociat cu întunericul.
Un alt element central este „trick-or-treat”, prin care copiii costumați merg pe la casele vecinilor după dulciuri, o practică adaptată în limba română prin „Ne dați ori nu ne dați?”. În România, sărbătoarea este marcată prin petreceri tematice, costume, ateliere creative și sculptarea dovlecilor, fiind privită în principal ca un prilej de divertisment.
