România ocupă locul al treilea din 31 de democrații europene în funcție de ponderea voturilor obținute de partidele populiste, autoritare sau extremiste, fiind depășită doar de Bulgaria și Cehia. Potrivit raportului „Indicele Populismului Autoritar 2026”, realizat de Andreas Johansson Heino în cadrul Timbro și EPICENTER și informat de Adevărul, peste jumătate dintre voturile de la alegerile parlamentare din 2024 au mers către formațiuni încadrate drept contestatare.
Studiul include AUR, S.O.S. România și POT în categoria formațiunilor puternic autoritare, în timp ce PSD este identificat ca având un autoritarism mediu. Politologul George Jiglău a explicat că această clasificare a social-democraților depinde de modul în care este operaționalizat autoritarismul, subliniind că partidele de sorginte socialistă din țările postcomuniste pot avea o poziție europeană oficială, dar se pot comporta pe plan intern în moduri care sugerează înclinații autoritare.
Specialistul a arătat că absența PNL din acest clasament ține de criteriile cercetătorilor, deși pe plan intern se pot observa și la liberali semne cu potențial autoritar. Totodată, Jiglău a menționat că datele pot indica o inflație de formațiuni extremiste pe scena politică românească, însă tabloul ar putea fi nuanțat de viitoare rupturi în AUR până în 2028 și de modul în care se va împărți electoratul de profil.
Analizând parcursul PSD, politologul a explicat că, până la intrarea AUR în Parlament în 2020, electoratul conservator a fost preluat în mare parte de social-democrați, care au oscilat în timp între valori tradiționale și momente cu accente progresiste, cum au fost cele legate de promovarea unor figuri precum Victoria Stoiciu și Florin Manole. Estomparea acestei laturi progresiste în ultima perioadă poate explica includerea PSD în categoria partidelor cu înclinații autoritare, reflectând profilul neclar pe care formațiunea îl are în prezent.
