Sondajele de opinie din România indică o puternică nostalgie față de un trecut glorios, însă acest comportament ascunde de fapt un fenomen de declinism, potrivit psihologului american Clay Routledge, informează HotNews.
Specialistul în psihologie existențială, care conduce Human Flourishing Lab de la Archbridge Institute din Washington D.C., explică faptul că atunci când nostalgia presupune convingerea că cele mai bune zile sunt în urmă, ea devine declinism, nu o nostalgie sănătoasă.
Politicienii folosesc nostalgia ca declinism ca să-i facă pe oameni anxioși, stresați, temători sau furioși, iar apoi oferă soluția nostalgică: dacă am putea doar să ne întoarcem la cum erau lucrurile, ar fi mai bine, precizează psihologul.
În cadrul aceluiași interviu, Routledge a abordat și alte aspecte ale societății moderne, referindu-se la dificultățile profesorilor în a trata cu seriozitate sănătatea mintală a studenților din cauza exagerărilor, precum și la modul în care familiile mai mici și copiii mai prețioși îi fac pe cei mici mai puțin rezilienți.
