Violența extremă în rândul elevilor, cum a fost cazul recent din Bistrița, își are adesea rădăcinile într-o criză de apartenență și în sentimentul de singurătate, explică psihologul clinician și psihoterapeutul adlerian Yolanda Crețescu, într-o analiză publicată de News.ro. Potrivit specialistului, un copil dezrădăcinat sau umilit caută să obțină putere și validare printr-un comportament extrem, transformând violența într-o formă distorsionată de a fi vizibil.
Specialistul atrage atenția că efectul de contagiune este real, iar mediatizarea excesivă sau distribuirea de filmări pot constitui un semnal de alarmă pentru alți tineri vulnerabili. În spatele unor acțiuni planificate în detaliu se află adesea comunități online care transformă autorii unor astfel de fapte în eroi, oferindu-le adolescenților izolați o falsă recunoaștere și un rol pe care nu îl găsesc în mediul fizic.
În relație cu mediul familial, psihologul arată că mulți copii au astăzi o „cameră” privată în care adulții nu intră, și anume telefonul mobil. Liniștea din casă, notele bune sau faptul că adolescentul își petrece mult timp în cameră pot fi semne ratate de părinți, în timp ce spațiul digital devine locul unde se construiește identitatea și se asimilează o subcultură a urii.
Pentru a preveni astfel de situații, specialiștii recomandă atenție la tipare precum retragerea socială, fascinația pentru atacatori, limbajul care dezumanizează, anunțurile voalate sau obiectele neobișnuite, subliniind că interzicerea simplă a tehnologiei nu rezolvă problema fără un dialog deschis și o relație bazată pe curiozitate din partea părinților, informează News.ro.
