Produsele alimentare românești au potențial pe piețele internaționale și sunt bine văzute peste granițe, însă au nevoie de mai multă promovare și acces pe rafturile marilor magazine pentru a ajunge pe mesele consumatorilor. În timp ce mierea, cătina și produsele tradiționale ajung în țările europene, dar și în Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie, producătorii se confruntă în țară cu dificultăți de listare în supermarketuri și costuri ridicate, potrivit concluziilor de la ZF AGROBUSINESS & FOOD SUMMIT 2026, citează Ziarul Financiar.
România este un producător important, dar mare parte din producție pleacă în străinătate în vrac. „Mierea din România pleacă în 95% în butoaie, pun alții brandul pe produsul nostru, nu este un lucru deloc bun”, a declarat Ionuț George Ocneanu, fondatorul Evicom Honey. Compania a ajuns pe piețele nordice și în Marea Britanie prin depozite proprii, deși construirea unui brand extern necesită timp și capital.
O situație similară se întâlnește și la cătină. Mădălina Giurescu, fondatoarea Cooperativei Bio Cătina, explică faptul că produsele ajung în Asia, însă vânzarea în România este dificilă: „Consumatorul român nu este dispus să plătească prețul pentru a o cumpăra de la raft. Și nici marii retaileri nu sunt dispuși să pună produsul pe raft cu ușurință, decât cu adaosuri mari.”
În sectorul lactatelor, Iasmina Blidar, director executiv al UNCST–BOVICOOP, a arătat că organizația are 57 de produse listate, însă unele sunt amplasate în zone cu vizibilitate redusă. La rândul său, Ana Maria Mircea, președinta Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău, a subliniat că recunoașterea europeană obținută după ani de demersuri ajută la promovare, dar investițiile în certificare trebuie însoțite de educația consumatorilor și bugete de marketing.
