Ministrul Muncii a subliniat că discuțiile despre salariul minim nu trebuie să se rezume strict la cifre, profitabilitate sau competitivitate, ci trebuie să includă și o analiză a coșului minim pentru un trai decent, informează Economica.net. Oficialul a punctat că o companie nu poate fi considerată cu adevărat competitivă dacă își plătește angajații sub nivelul unui trai decent.
În cadrul unei dezbateri organizate de Blocul Național Sindical, ministrul a afirmat că argumentul patronatelor din anii precedenți potrivit căruia majorarea salariilor ar duce la pierderea locurilor de muncă a devenit „ridicol”. Potrivit acestuia, deși salariul minim a crescut consistent peste nivelul inflației din 2018 și până în prezent, numărul de angajați și de contracte de muncă din România nu a scăzut.
Oficialul a menționat că problema competitivității în Europa și România nu derivă din costul forței de muncă, ci din prețul la energie. Totodată, el a punctat că Ministerul Muncii trebuie să recunoască blocajele de la nivelul ANOFM, instituție despre care a spus că este în prezent neadaptată la realitățile pieței muncii, deși beneficiază de bugete consistente din fonduri europene.
Referitor la situația economică actuală, ministrul a menționat că au fost înregistrate dificultăți bugetare și o încetinire a economiei, marcate de politici de austeritate. În ceea ce privește viitorul salariului minim, raportul privind evoluția indicatorilor macroeconomici a fost deja trimis partenerilor sociali, urmând să fie analizat în cadrul comisiilor de dialog social și al Consiliului Național Tripartit.
Conform studiului lansat de Blocul Național Sindical, la doi ani de la transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041, un sfert dintre salariați câștigă în jurul salariului minim, iar o treime dintre cei cu normă întreagă primesc cel mult cu 5% peste nivelul minim brut pe economie.
