Economia României a traversat o perioadă de reziliență în ultimii doi ani, în ciuda creșterii taxelor și a impozitelor, a prețurilor mari la energie, a dobânzilor ridicate și a unei ajustări bugetare fiscal-bugetare pe cash de aproape 2% din PIB, informează Ziarul Financiar. În timp ce marile orașe au susținut o putere de cumpărare mai ridicată, în restul țării problemele economice sunt mult mai evidente, marcată de investiții întârziate și salarii afectate de inflație.
La nivel macroeconomic, datoria publică a depășit pragul de 1.000 de miliarde de lei, iar serviciul datoriei publice reprezintă o vulnerabilitate majoră. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a atras atenția asupra necesității restructurării datoriei publice pentru a evita riscuri majore. În vederea închiderii acestui an, Ministerul Finanțelor a reușit să se împrumute cu 4,3 miliarde de euro de pe piața externă, însă presiunile vor fi și mai mari anul viitor, când guvernul va trebui să identifice peste 50 de miliarde de euro pentru buget și rostogolirea datoriei.
În paralel, inflația revine pe o pantă ascendentă spre finalul anului, apropiindu-se de 7%, în timp ce cursul valutar leu-euro se află sub presiune din cauza ieșirilor de valută. Tensiunile geopolitice din Marea Neagră se resimt și ele în economie, prin costurile ridicate ale aprovizionării cu țiței și motorină. Deși mediul privat face eforturi pentru a menține activitatea fără restructurări masive, analiștii agențiilor de rating monitorizează cu atenție măsurile guvernamentale și sustenabilitatea unui buget credibil pentru anul viitor.
