Studiul sugerează că afecțiunile de sănătate mintală pot proveni dintr-o cronologie perturbată a dezvoltării creierului. Cercetarea contestă presupunerile despre tulburările psihiatrice, indicând faptul că vulnerabilitatea ar putea fi declanșată de o programare genetică activă înainte de naștere, potrivit The Independent.
În timpul copilăriei și adolescenței, stratul exterior al creierului, numit cortex cerebral, se subțiază natural pentru a eficientiza funcțiile. Oamenii de știință au urmărit copiii la fiecare doi ani, începând de la vârsta de nouă ani, observând că regiunile senzoriale se maturizează înaintea zonelor frontale care controlează concentrarea și reglarea emoțională.
Cercetătorii au descoperit că minorii care aveau un cortex mai gros în regiunile senzoriale la vârsta de nouă ani erau mult mai predispuși să sufere de anxietate și depresie până la vârsta de 13 ani. De asemenea, s-a constatat că regiunile cu grosime predictivă se suprapun cu rețelele genetice active în uter.
Un cortex mai gros la sfârșitul copilăriei ar putea indica o plasticitate cerebrală întârziată, ceea ce face ca adaptarea la mediu să fie mai dificilă. Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că metoda nu poate fi folosită încă în cabinetele clinice pentru un diagnostic individual, potrivit sursei citate.
