Generații întregi au numit simplu „miros de țară” aroma care apare în anumite perioade ale anului, când gunoiul de fermă este aplicat pe teren pentru a reda solului nutrienții. Agricultura modernă a mutat însă acest principiu într-un sistem controlat, cu spații de depozitare amenajate, perioade legale de aplicare, limite de azot și planuri de fertilizare, informează Playtech.

Mirosul rămâne partea percepută imediat pentru câteva ore sau zile în timpul fertilizărilor organice. Totuși, nasul uman este un detector extrem de sensibil, dar nu un analizor al calității aerului. Unele molecule pot fi sesizate la concentrații foarte mici, iar sensibilitatea diferă considerabil de la o persoană la alta.

Diferența dintre percepția olfactivă și poluare

Specialiștii arată că un miros poate produce un disconfort olfactiv real fără ca intensitatea sa să poată fi convertită direct într-o concentrație sau într-un nivel de risc. Pentru evaluarea calității aerului contează substanța prezentă, concentrația, durata și frecvența expunperii. De exemplu, University of Missouri Extension arată că mirosul asociat dejecțiilor zootehnice provine dintr-un amestec de peste 200 de compuși, nu dintr-o singură substanță.

De asemenea, tipurile de dejecții difera: cele porcine sunt frecvent lichide și pot genera concentrații mai ridicate de compuși odorigeni, gunoiul bovin solid are un alt raport între apă și materie organică, în timp ce gunoiul de pasăre cu așternut este mai uscat și mai concentrat în nutrienți. Umiditatea excesivă favorizează formarea și eliberarea amoniacului, iar vremea — prin direcția vântului, temperatură și umiditate — poate face ca mirosul să fie perceput la kilometri distanță.

Reguli stricte pentru aplicarea îngrășămintelor

Aplicarea fertilizanților organici nu se face la întâmplare, ci respectă un calendar strict pentru a evita pierderile. În România, aplicarea îngrășămintelor organice este interzisă între 15 noiembrie și 10 martie la câmpie, 10 noiembrie și 20 martie la deal și 5 noiembrie și 25 martie la munte. De asemenea, cantitatea de azot provenită din îngrășăminte organice este limitată la maximum 170 kg N/ha/an.

În plus, exploatațiile de peste 40 UVM sunt obligate să folosească sisteme amenajate pentru depozitare și compostare, cum ar fi platforme betonate cu colectare a fracției lichide sau lagune impermeabilizate, conform Codului de Bune Practici Agricole.