Fenomenul cunoscut sub denumirea de ghosting presupune întreruperea bruscă a comunicării, fără nicio explicație. Deși cei lăsați în așteptare interpretează adesea gestul drept o dovadă de indiferență, realitatea emoțională a celor care se retrag poate fi diferită, informează Adevărul.
Un studiu realizat de Sophia Li, Coral Zheng și Juliana Schroeder, prezentat de publicația PsyPost la 13 octombrie 2026, a analizat modul în care ambele părți percep această experiență. Într-unul dintre experimente, persoanele care nu răspunseseră au evaluat propriul disconfort la 2,27 pe o scară de la 1 la 5, în timp ce participanțiiignorați crezuseră că nivelul de disconfort era de doar 1,56. Un alt experiment a indicat că un mesaj scurt, care semnalează indisponibilitatea temporară, poate reduce tendința destinatarului de a se învinovăți.
Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat, explică faptul că lipsa unui răspuns ascunde adesea teamă, rușine sau dificultatea de a gestiona o discuție dificilă. Pe măsură ce timpul trece, povara tăcerii crește, iar revenirea devine tot mai dificilă din cauza sentimentului de vinovăție. În plus, apropierea intensă poate declanșa anxietate la persoanele cu un stil de atașament evitant, care se tem de vulnerabilitate sau de pierderea autonomiei.
În lipsa unor clarificări, persoana ignorată ajunge adesea să caute motivele tăcerii în propriul comportament și să se îndoiască de propria valoare. Specialiștii recomandă o comunicare sinceră, chiar și sub o formă simplificată care să anunțe nevoia de spațiu, pentru a proteja ambele părți implicate.
