Anul 2021 a fost marcat de crize suprapuse în România, punând la încercare atât sistemul sanitar, cât și clasa politică. În timp ce varianta Delta a coronavirusului provoca una dintre cele mai grave perioade ale pandemiei, o criză guvernamentală a dus la căderea Executivului condus de Florin Cîțu, informează Mediafax.
La începutul anului 2021, România era condusă de o coaliție formată din PNL, USR PLUS și UDMR. Tensiunile dintre parteneri s-au accentuat în vară pe fondul disputelor privind programul de investiții „Anghel Saligny”. Criza s-a agravat în septembrie, când premierul Florin Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, membru USR PLUS. În consecință, USR PLUS și-a retras miniștrii din Guvern și a depus o moțiune de cenzură alături de AUR.
Moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Cîțu a fost dezbătută și adoptată pe 5 octombrie 2021 cu 281 de voturi pentru, reprezentând unul dintre cele mai clare voturi de neîncredere din istoria recentă a României. După demitere, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze un guvern minoritar, însă acesta nu a obținut votul de încredere, la fel cum s-a întâmplat și cu prima încercare a lui Nicolae Ciucă.
În cele din urmă, PNL a început negocierile cu PSD și UDMR pentru a forma o nouă majoritate, invocând nevoia de stabilitate. Acordul politic a inclus rotația premierilor, Nicolae Ciucă preluând conducerea Guvernului în prima etapă. La 25 noiembrie 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere noului Cabinet cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă, punând capăt crizei politice.
