Giganții tehnologici achiziționează cantități masive de electricitate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale generative, punând o presiune fără precedent pe sistemele energetice globale. Potrivit Ziarul Financiar, disponibilitatea energiei a devenit mai importantă decât capacitatea de producție a cipurilor, companii precum Amazon, Google, Microsoft și Meta devenind unii dintre cei mai mari cumpărători de energie la nivel mondial.

În Ungaria, creșterea economică recentă din sectorul tehnologic a fost impulsionată de o subsidiară a companiei taiwaneze Foxconn, care produce servere pentru inteligența artificială. În perioada 2024-2025, vânzările de computere și componente au crescut cu aproape 300%, în timp ce sectoare tradiționale precum cel auto și producția de baterii au înregistrat scăderi sau stagnări.

Cu toate acestea, Ungaria se confruntă cu un paradox major: deși a devenit o forță regională în domeniul energiei solare, având o capacitate fotovoltaică estimată să se apropie de 9 gigawați în 2027 conform operatorului de sistem MAVIR, rețeaua sa electrică rămâne deficitară. Centrele de date dedicate inteligenței artificiale au nevoie de o capacitate de bază garantată și controlabilă, cerință pe care energia solară intermitentă nu o poate îndeplini singură.

În plus, centrala nucleară Paks 1 are o durată de viață limitată, în timp ce construcția proiectului Paks 2 înregistrează întârzieri, iar rețeaua este saturată în mai multe regiuni. În acest context competitiv regional, state precum Slovacia, Polonia sau țările baltice oferă avantaje superioare prin mixul lor energetic, centrele de date și stabilitatea rețelei. Astfel, Ungaria riscă să rateze investițiile străine directe premium în AI și să rămână doar cu proiecte în industria grea, care produc o valoare adăugată mai redusă.