Infrastructura energetică a Greciei, extinsă prin terminale GNL și conducte, reprezintă o piesă centrală a Coridorului Vertical. Potrivit unei analize S&P Global Energy relatate de HotNews, Grecia mizează pe o piață transparentă și liberalizată pentru a deveni o poartă de intrare regională, în vederea înlocuirii celor circa 14 miliarde de metri cubi de gaz rusesc livrați anual prin conducte în Europa Centrală și de Sud-Est.
În același timp, Coridorul Vertical se confruntă cu o concurență puternică din partea Turciei, care dispune de o rețea extinsă de infrastructură și de posibilitatea de a amesteca GNL american cu gaz rusesc. De asemenea, România joacă un rol dublu: este o componentă esențială a transportului de gaze non-ruse către Moldova, Ucraina, Ungaria și Slovacia, dar acționează și ca rival prin viitoarea producție din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, programată să intre în exploatare în 2027.
Printre atuurile Greciei se numără creșterea exporturilor de gaze către nord și ratingul ridicat al pieței sale în evaluarea traderilor, comparativ cu scorurile mai scăzute înregistrate de România și Turcia în privința cadrului de reglementare. Principalul dezavantaj al Coridorului Vertical rămâne însă fenomenul de „pancaking”, adică acumularea de tarife pe parcursul tranzitării rețelelor succesive, ceea ce afectează competitivitatea costurilor de transport în comparație cu rutele alternative.
