Un reportaj realizat de Ioana Ciurlea și difuzat de Digi24 analizează impactul știrilor false care au circulat pe internet despre o ipotetică intrare a României în război de partea Ucrainei, pornind de la un pretins termen fixat pentru 3 septembrie 2025. Deși termenul a trecut de mai bine de un an, specialiștii avertizează că țara se confruntă cu un război informațional constant.
Pentru a combate aceste narațiuni false, Ministerul Apărării Naționale a dezvoltat platforma Inforadar. Reprezentanții MApN arată că fluxul de dezinformare utilizează frecvent emoții primare, precum frica și nesiguranța. Printre materialele false distribuite în mediul online s-au numărat ordine de încorporare fictive, imagini manipulate prin inteligență artificială care imitau vocea unor oficiali, dar și teorii conspiraționiste legate de incidente recente cu drone la graniță.
În replică, parlamentarii AUR chestionați în cadrul materialului au subliniat importanța protejării libertății cuvântului și au minimizat impactul panicii, considerând că cetățenii își pot căuta singuri sursele de informare și că nu sunt necesare sancțiuni drastice pentru opinii exprimate online. În prezent, în România nu există o legislație specifică care să sancționeze penal dezinformarea intenționată.
La rândul său, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a înregistrat un volum ridicat de sesizări privind dezinformarea în anii 2025 și 2026, reprezentând aproape jumătate din totalul analizat. Valentin Jucan, vicepreședintele CNA, precizează că instituția intervine doar asupra conținutului deja publicat pentru a solicita eliminarea materialelor ilegale, fără a exercita o cenzură prealabilă.
