După mai multe majorări de taxe și impozite, România trebuie să își schimbe abordarea pentru a continua reducerea deficitului bugetar. Îmbunătățirea colectării, controlul cheltuielilor și reguli fiscale stabile sunt printre soluțiile propuse de specialiști, în timp ce mediul de afaceri avertizează că schimbările frecvente afectează investițiile și planificarea pe termen lung, informează Adevărul.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Pentru a corecta acest dezechilibru, autoritățile au majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, au unificat cotele reduse la 11% și au crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. De asemenea, au fost majorate impozitele locale pe proprietate și s-a modificat regimul fiscal al microîntreprinderilor.
În intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2% față de cele 12 luni anterioare, iar în primele opt luni din 2026 deficitul bugetar a fost de 2,89% din PIB. Totuși, Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, avertizează că spațiul pentru noi majorări este tot mai redus, menționând că „creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele”.
Specialiștii propun ca soluții îmbunătățirea colectării taxelor existente, amintind că România a înregistrat cel mai mare decalaj de conformare la TVA din Uniunea Europeană, precum și introducerea unui moratoriu fiscal de trei până la cinci ani pentru a garanta stabilitatea fiscală. La rândul său, analistul Adrian Negrescu subliniază că instabilitatea regulilor fiscale a devenit o povară majoră pentru companii, date fiind modificările repetate aduse impozitului pe dividende sau reintroducerea „taxei pe stâlp”.
