Întârzierea rectificării bugetare ar putea costa economia României între 10 și 15 milioane de lei pe zi, echivalentul a până la 450 de milioane de lei lunar. Această pierdere provine din plățile restante ale statului către companii și din cheltuielile suplimentare cu dobânzile și penalitățile, informează Digi24 pe baza unei analize a companiei de consultanță Frames.

Estimarea vine în contextul în care Guvernul nu a adoptat încă rectificarea bugetară, deși ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunțase o primă ajustare până la sfârșitul lunii octombrie. Între timp, ministerele au solicitat fonduri suplimentare de aproape 60 de miliarde de lei, sumă considerată nerealistă de analiști.

Presiunea asupra bugetului este alimentată de obligațiile de plată acumulate. Firmele de construcții au de recuperat aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrări publice, furnizorii de energie așteaptă între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare, iar drepturile salariale ale magistraților stabilite prin hotărâri definitive se ridică la aproape 13 miliarde de lei. De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar mai avea nevoie de 6,4 miliarde de lei până la sfârșitul anului.

„Ministrul Nazare promitea o primă rectificare, pentru urgențe, până la sfârșitul lui octombrie, și a doua, de ajustare, până la finalul lui noiembrie. Ieri am aflat, cu stupoare, că ministerele au cerut însă la prima rectificare aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames, citat de Digi24.

Cea mai mare parte a costurilor zilnice este generată de restanțele către constructori. În lipsa fondurilor de la stat, firmele apelează la credite cu dobânzi de 9-10% pe an pentru a-și plăti angajații și furnizorii, generând un cost de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă se adaugă penalitățile legale de întârziere, factura poate urca la 6 milioane de lei pe zi. La acestea se adaugă sume pentru compensațiile neplătite din energie și dobânzile legale aferente salariilor magistraților.

Separat, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au ajuns la 50,6 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, România plătind în medie 185 de milioane de lei pe zi. Analiza avertizează și asupra riscului ca întârzierea deciziilor bugetare să afecteze încrederea investitorilor și să majoreze costurile de împrumut ale statului pe piețele financiare.