Agricultura ecologică din România este comparată cu o mașină care merge cu frâna de mână trasă, înaintând mult prea lent față de potențialul real, potrivit declarațiilor lui Avraham Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, preluate de Ziarul Financiar. România a ajuns la aproape 800.000 de hectare certificate bio, inclusiv pășuni, adică circa 6% din terenul agricol, în creștere față de 3,4% în 2020.
La nivelul Uniunii Europene, media este de 8-10% din terenul agricol certificat ecologic, în timp ce în țări precum Germania, Franța sau Italia consumul de alimente bio depășește 10-15%. Asociația Bio România a cerut Ministerului Agriculturii, încă din prima zi de mandat a ministrului Florin Barbu, ca România să se opună scoaterii fermierilor bio de pe liniile de finanțare ale viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).
În prezent, subvențiile pentru fermierii bio din România sunt calculate ca sumă compensatorie pentru pierderea de venit la hectar pe baza unor date din 2013, la valoarea aprobată de 222 de euro pe hectar, sumă rămasă neschimbată. Organizația avertizează că nivelul de acoperire a costurilor s-a înjumătățit comparativ cu anul 2013, iar subvențiile ar trebui să crească substanțial și să nu fie lăsate la latitudinea statelor membre în funcție de bugetele naționale.
Suprafața certificată a crescut în ultimii ani, însă sectorul se confruntă cu un flux constant de intrări și ieșiri. În fiecare an intră în sistem aproximativ 3.000 de operatori, atrași parțial de proiectele AFIR unde certificarea aduce puncte în plus, dar ies circa 2.000 din cauza birocrației, a lipsei pieței și a subvențiilor insuficiente.
