Deputatul republican Tom Tiffany, candidat la funcția de guvernator al statului american Wisconsin, a afirmat că fondurile private donate de fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, au reprezentat principalul motiv pentru care a încercat să conteste rezultatul alegerilor prezidențiale din 2020, transmite HotNews, citând AP.
În cadrul unei dezbateri desfășurate la Facultatea de Drept a Universității Marquette, politicianul a făcut trimitere la subvențiile primite de peste 200 de comunități locale din Wisconsin. Acestea au însumat aproximativ 10 milioane de dolari acordați prin Centrul pentru Tehnologie și Viață Civică, entitate finanțată de Zuckerberg, în scopul gestionării scrutinului pe fondul pandemiei de COVID-19.
Controverse privind votul prin corespondență
Tiffany a susținut că demersul său a fost motivat și de deciziile funcționarilor din comitatele Milwaukee și Dane. Conform acestuia, alegătorilor li s-a transmis că pot declara că sunt izolați la domiciliu din cauza crizei sanitare, procedură ce le-a permis accesul la vot prin corespondență fără a mai prezenta un act de identitate cu fotografie.
Donald Trump a contestat fără succes 220.000 de voturi prin corespondență din cele două comitate, acțiune sprijinită de Tiffany. Deputatul republican a votat de asemenea împotriva validării voturilor electorale din statele Pennsylvania și Arizona.
Replica adversarului democrat
Adversarul său democrat, David Crowley, a catalogat explicațiile lui Tiffany drept nejustificate, subliniind că republicanul nu a demonstrat nereguli în derularea scrutinului, ci și-a exprimat doar nemulțumirea față de modul de alocare a banilor. Crowley a pus la îndoială validarea viitoarelor alegeri din 2028 de către Tiffany, însă acesta din urmă a garantat că va certifica rezultatul respectiv indiferent de învingător.
Alegătorii din Wisconsin au votat în 2024 un amendament constituțional care interzice folosirea subvențiilor private în administrarea proceselor electorale. Statul rămâne unul puternic divizat politic, cinci dintre precedentele șapte scrutine prezidențiale fiind decise la o diferență mai mică de un procent.
