România se confruntă cu diferențe majore de la un județ la altul în privința numărului de copii, în timp ce rata fertilității la nivel european a ajuns la un minim istoric. Potrivit datelor Eurostat citate de Adevărul, rata totală a fertilității în Uniunea Europeană a coborât la 1,34 copii născuți-vii per femeie în 2024. În România, acest indicator a fost de 1,39 copii per femeie în același an, menținându-se de două decenii sub pragul de 2,1 copii per femeie necesar pentru înlocuirea generațiilor.
Harta demografică internă arată că polul fertilității este condus de județele Suceava (1,81) și Sălaj (1,80), urmate de Harghita (1,64), Giurgiu (1,57), Ialomița (1,55) și Mureș (1,55). La polul opus, cea mai critică situație se înregistrează în județul Ilfov, cu un minim național de 1,09 copii per femeie. Valori reduse apar și în Municipiul București (1,21), Brăila (1,23), Cluj (1,24), Timiș (1,25) și Iași (1,27), informează Adevărul.
Robert Santa, cercetător în cadrul Rethink, explică faptul că declinul natalității este legat și de o „criză a formării cuplurilor”. Potrivit specialistului, nu a scăzut neapărat numărul de copii pe care îi au cei care se căsătoresc, ci s-a redus numărul persoanelor care reușesc să formeze familii. Diferențele dintre județe sunt influențate și de structura populației, mediul rural sau comunitățile neoprotestante din nordul țării.
Pe termen lung, menținerea fertilității scăzute aduce riscuri majore pentru sustenabilitatea sistemelor de pensii și poate accentua depopularea anumitor regiuni. În timp ce marile centre urbane atrag în continuare populație datorită locurilor de muncă și serviciilor, localitățile mai puțin atractive economic riscă să piardă locuitori într-un ritm accelerat, afectând totodată și oportunitățile sociale ale tinerilor de a-și găsi un partener.
