Programul de guvernare al guvernului Niculescu recunoaște că anul 2027 va fi mai dificil decât 2026, în contextul în care finanțarea prin granturile PNRR se încheie, spațiul fiscal rămâne foarte limitat, iar presiunile sociale sunt ridicate, informează Ziarul Financiar.

Documentul de 122 de pagini promite respectarea traiectoriei de reducere a deficitului asumat prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025–2031, menționând că măsurile cu impact bugetar vor intra în buget doar cu fundamentarea publică a costurilor și a surselor.

Modificări fiscale și noi taxe

Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) va dispărea de la 1 ianuarie 2027, conform OUG nr. 89/2025, iar guvernul nu va promova acte normative care să amâne această măsură. Documentul nu menționează însă impozitul pe cifra de afaceri pentru bănci, ceea ce poate sugera că acesta va rămâne în vigoare.

Totodată, se introduce o nouă taxă, numită „exit tax” (impozitare la ieșire), conform standardelor europene și internaționale. Aceasta va asigura impozitarea câștigurilor de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor sau al rezidenței fiscale în alte jurisdicții.

Cheltuieli bugetare și datoria publică

Cheltuielile cu personalul bugetar vor urma o traiectorie de consolidare, scăzând de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031. Legea salarizării unitare, care ar urma să fie adoptată în 2027, va respecta acest plafon asumat.

În ceea ce privește datoria publică, programele de titluri de stat pentru populație, Tezaur și Fidelis, vor continua, românii investind până în prezent 75 de miliarde de lei în aceste instrumente. Efortul de consolidare din perioada 2027–2028 se va baza în principal pe eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și o colectare mai bună a veniturilor prin lărgirea bazei impozabile, principiul cotei unice fiind menținut.