Investițiile totale în centre de date și în infrastructura aferentă inteligenței artificiale din Statele Unite vor însuma, în perioada 2025-2032, 10.300 de miliarde de dolari, reprezentând o medie anuală de 3,6% din PIB, informează Ziarul Financiar, care citează estimări realizate de economistul Stijn van Nieuwerburgh pentru Brookings Institution.
Cheltuielile pentru centrele de date au depășit fondurile alocate pentru infrastructura de electricitate și cea feroviară luate la un loc. Cu toate acestea, Goldman Sachs a calculat că inteligența artificială a contribuit cu doar 0,1 puncte procentuale la creșterea PIB din ultimul an, în contextul în care o mare parte din echipamente și cipuri sunt produse în afara SUA, fiind contabilizate drept importuri.
Boom-ul tehnologic generează, de asemenea, inflație prin concurența pentru resurse energetice și apă, punând presiune pe banca centrală. Rezerva Federală a menținut dobânzile de politică monetară, în timp ce analiștii avertizează că o politică monetară prost calibrată ar putea sparge bula din sectorul tehnologic.
În acest timp, economia zonei euro este mai puțin dependentă de giganții din domeniul tehnologiei, însă analiștii avertizează că un eventual eșec al pariului american pe inteligența artificială va genera șocuri resimțite la nivel global, potrivit Băncii Centrale Europene.
