Europa a învățat să identifice mai bine amenințările hibride, însă simpla recunoaștere a acestor riscuri nu este suficientă și nu constituie un factor eficient de descurajare, atrage atenția parlamentarul ceh Marek Zenisek într-un articol publicat în Kyiv Independent, informează Adevărul și Al Jazeera.
Oficialii europeni s-au obișnuit cu scenarii în care atacurile cibernetice perturbă serviciile publice, dronele apar deasupra unor obiective sensibile, iar dezinformarea exploatează incertitudinea. De regulă, guvernele lansează investigații, fac schimb de informații și anunță măsuri de securitate, după care atenția publică se mută către un alt incident.
Până în prezent, Rusia pare să considere că atacurile hibride reprezintă o investiție cu costuri reduse și beneficii strategice considerabile. De la incursiuni ale dronelor până la o presupusă campanie de asasinate, Rusia este ațâțată să ducă un război din umbră, notează Al Jazeera. Reziliența și descurajarea nu sunt același lucru, iar Europa trebuie să devină o țintă mai dificilă și mult mai costisitoare pentru Moscova.
Incidentele trebuie privite ca părți ale aceleiași campanii coordonate, menționează sursa. Un atac izolat poate părea prea puțin important pentru un răspuns amplu, cum s-a întâmplat în iulie 2024, când un colet incendiar a luat foc pe aeroportul din Leipzig, urmat de incidente similare în Polonia și Regatul Unit. Autoritățile germane au emis o avertizare abia după cinci săptămâni, evidențiind avantajul de care beneficiază Moscova atunci când evenimentele sunt investigate separat.
Obiectivul central al strategiei europene ar trebui să fie schimbarea calculului Moscovei prin stabilirea din timp a unui set credibil de măsuri și consecințe. Rusia nu trebuie să știe exact cum va reacționa Europa, ambiguitatea strategică păstrându-și utilitatea, însă Kremlinul trebuie să fie convins că agresiunile vor avea consecințe concrete.
