Numărul de decese provocate de căldură a atins un nivel record, iar 146 de experți din peste 30 de țări cer ca schimbările climatice să fie declarate oficial urgență globală de sănătate, transmite G4Media pe baza unui raport publicat de Mediafax și The Independent.
Efectele încălzirii globale asupra sănătății au crescut mai rapid în deceniul de după Acordul de la Paris din 2015 comparativ cu perioada anterioară. Media anuală a deceselor cauzate de căldură a urcat cu aproape 36%, arată raportul Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice, coordonat de University College London împreună cu Organizația Mondială a Sănătății.
În 2023, cel mai cald an din perioada analizată, căldura extremă a contribuit la un număr record de 710.000 de decese, depășind bilanțul provocat de malarie sau HIV. Peste 70% dintre acestea au fost atribuite direct încălzirii provocate de om, în timp ce fără schimbările climatice numărul ar fi fost de aproximativ 200.000 de morți. Între 2016 și 2023, aproape 3 milioane de decese au fost legate de schimbările climatice, iar pierderile anuale de productivitate ale muncitorilor au depășit un trilion de dolari în ultimii trei ani.
Raportul menționează că, în 2025, seceta severă a afectat aproape 52% din uscatul planetei timp de cel puțin o lună. În același timp, investițiile în energie curată au atins un record în 2025, fiind aproape duble față de cele în combustibili fosili, iar aerul mai curat din 77 de țări a prevenit aproximativ 323.000 de decese pe an. Totuși, combustibilii fosili asigură încă peste 80% din energia lumii.
Autorii raportului cer ca schimbările climatice să fie recunoscute oficial drept urgență globală de sănătate. „La un deceniu după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt clare: efectele schimbărilor climatice asupra sănătății cresc mai repede decât reacția lumii”, a declarat profesoara Marina Romanello, directoarea executivă a Lancet Countdown.
