Combaterea căsătoriilor forțate presupune mai mult decât sancțiuni penale, necesitând prevenție, identificarea riscurilor și ajutor concret pentru persoanele afectate, potrivit unei cercetări semnate de Ana Lupu și publicate pe JURIDICE.ro, informează Adevărul.
O căsătorie este considerată forțată atunci când una dintre persoane sau ambele sunt constrânse să o încheie. Pe lângă violența fizică, amenințările, intimidarea și presiunile psihologice pot limita grav libertatea de decizie. Constituția și Codul civil din România consacră principiul căsătoriei liber consimțite, tradiția sau convingerile religioase neputând justifica impunerea acesteia.
Datele recensământului din 2021, prezentate de Centrul FILIA și citate în analiză, arată că 521 de fete cu vârste între 11 și 14 ani trăiau în uniuni consensuale. Deși cifra nu indică automat câte dintre aceste relații au fost impuse, ea semnalează situații de vulnerabilitate asociate cu întreruperea școlii, sarcini la vârste fragede și dependență economică.
Convenția de la Istanbul cere statelor să incrimineze constrângerea la căsătorie, însă sancțiunile nu garantează singure siguranța victimei. Mecanismele de protecție împotriva violenței domestice și legislația privind drepturile copilului pot oferi sprijin prin ordine de protecție, adăposturi și intervenție în cazuri de abuz, cu condiția să fie accesibile în practică.
